Azi, la miezul nopții, expiră armistițiul comercial dintre SUA și China prin care a fost suspendată pe o perioadă de 90 de zile majorarea taxelor vamale de către partea americană, până la nivelul de 145% față de 30% cât sunt acum.
Ieri, în timpul unei conferințe de presă, președintele Donald Trump a evitat să dea ziariștilor un răspuns clar în acest sens.
SUA si China se confruntă direct.
Ceea ce uimește este unicitatea situației. Pe de o parte, SUA deține poziția de lider în dezvoltarea tehnologiilor din domeniul Inteligenței Artificiale (IA). De cealaltă parte, China deține cea mai mare cotă din resursele naturale absolut necesare producerii chipurilor de înaltă performanță fără de care tehnologia IA nu poate funcționa și 70% din procesarea și rafinarea acestora.
Miza principală – controlul tehnologiei IA
În mod evident, cursa pentru supremația globală în domeniul Inteligenței artificiale (IA) a început.
Conform indexului Stanford pentru IA, anul trecut SUA deținea 40 de modele notabile de module de inteligență artificială, China – 15 și Europa – 3. În aceste condiții bătălia se dă intre primii doi concurenți.
Deci, principalii competitori rămân Statele Unite ale Americii și China.
Dacă din punct de vedere cantitativ, SUA ocupă fară probleme prima poziție a clasamentului mondial, China se străduiește intens să se apropie calitativ de lider și diferențele au fost atenuate considerabil de la lansarea algoritmului DeepSeek.
Dintr-un studiu de cercetare realizat de firma Backlinko, a rezultat că audiența modelui DeepSeek atinge nivelul de circa 20 de milioane de utilizatori zilnic. În același timp, ChatGPT are un număr de șase ori mai mare de utilizatori, dar algoritmul chinez a reușit să atragă atenția urcând în ianuarie 2025 pe primul loc ca număr de descărcări ale aplicației.
Ce este DeepSeek
DeepSeek-R1 este un model de limbaj extins (LLM) dezvoltat de compania chineza DeepSeek AI. La lansarea de la începutul acestui an a făcut senzație prin capacitățile sale puternice de raționament obținute printr-un proces de antrenament în mai multe etape, care include învățarea prin consolidare (RL) și reglarea fină supravegheată (SFT). Este conceput pentru a excela în sarcini care necesită inferență logică, rezolvarea problemelor matematice și luarea deciziilor complexe. DeepSeek-R1 este open-source, permițând explorarea, modificarea și implementarea de către dezvoltatori.
Dar au trecut doar șase luni și entuziasmul creat inițial de DeepSeek-R1 s-a diminuat mult.
Cu toate acestea, câteva aspecte au continuat să rețină atenția producătorilor de IA din SUA. Unul dintre punctele sensibile asociate noii tehnologii sunt costurile foarte reduse.
Numai în 2024, OpenAI a cheltuit 5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea propriilor modele IA. În schimb, cercetătorii DeepSeek au declarat că au dezvoltat pentru doar 5,6 milioane de dolari DeepSeek-R1, care a depășit modelul o1 al OpenAI în mai multe teste.
Această informație a schimbat complet perspectiva performanței și a demonstrat că poate fi realizat un produs de top, cu resurse financiare mult mai modeste. Rezultatul a fost că a plasat China în poziția de competitor real pe piața tehnologiilor IA.
Bazându-se pe succesul lui DeepSeek-R1, DeepSeek-R2 își propune să fie și mai puternic, rămânând în același timp eficient din punct de vedere al costurilor.
Modelul este conceput pentru a gestiona totul, de la raționament și codare complexe până la înțelegerea imaginilor și a mai multor limbi la nivel de vorbitor nativ.
Dar lansarea următorului model DeepSeek-R2 este în prezent amânată din cauza penuriei de chipurilor de înaltă performanță H20 folosite pentru dezvoltarea algoritmilor IA și produse de firma americana Nvidia.
Nvidia versus Huawei
În competiția cipurilor de înaltă performanță, principalii jucători sunt Nvidia (SUA) și Huawei (China).
Nvidia Corporation este o companie americană de tehnologie cu sediul central în Santa Clara, California, înființată în anul 1993.
Inițial concentrată pe producerea de unități de procesare grafică(GPU) pentru jocuri video, Nvidia și-a extins portofoliul de produse și în alte domenii, inclusiv inteligența artificială (IA), vizualizarea profesională și supercomputerul.
Compania Huawei a fost fondată în 1987 și, inițial, profilul era dedicat fabricării de echipamente de telecomunicații. În timp, Huawei și-a extins afacerea pentru a include rețele de telecomunicații pentru clădiri, furnizând servicii operaționale și de consultanță și echipamente.
În ultimii ani Huawei a încercat constant să reducă dependența Chinei de cipurile de memorie cu lățime de bandă mare (HBM) pentru rularea modelelor de raționament bazate pe inteligență artificială importate din SUA, potrivit publicației de stat Securities Times.
Este răspunsul economic chinez la restricțiile impuse de către Washington asupra exportului de tehnologii avansate către China, care include si cele mai performante cipuri pentru inteligență artificială produse de companii precum Nvidia, precum și asupra echipamentelor pentru fabricarea cipurilor.
Dar, pentru a produce mult doritele cipuri pentru dezvoltarea tehnologiei IA, o resursă de neinlocuit o constituie așa numitele “pământuri rare”.
Mineralele din pământuri rare sunt cruciale pentru dezvoltarea și funcționalitatea tehnologiilor de inteligență artificială. Aceste elemente, posedă proprietăți magnetice, optice și electrice unice, esențiale pentru diverse componente hardware ale IA, inclusiv procesoare avansate, magneți de înaltă performanță și sisteme de stocare a datelor.
Și aici, situația devine cu adevărat paradoxală. În timp ce SUA dețin poziția de lider în tehnologia IA, China deține cele mai mari rezerve naturale de pământuri rare și de asemenea deține poziția de lider în producția mondială de pământuri rare, controlând circa 70% din procesarea și rafinarea lor.
Un factor decisiv – viziunile de politică globală
Și am ajuns la nivelul deciziei politice. Iar aici viziunile celor două state diferă fundamental.
Cel mai recent document oficial al Administrației Trump care definește direcțiile de urmat în domeniul IA este “AI Action Day”.
Acest plan privind inteligența artificială prezintă peste 90 de acțiuni politice pentru tehnologia IA despre care oficialii administrației spun că pot fi implementate în următorul an.
In deschidere, chiar din prima frază este exprimat clar principalul scop avut în vedere: “Statele Unite se află într-o cursă pentru a obține dominația globală în domeniul inteligenței artificiale (IA)”.
Motivul este cât se poate de pragmatic și direct formulat în cea de a doua frază a textului: “Oricine va avea cel mai mare ecosistem de IA va stabili standarde globale în domeniul IA și va culege beneficii economice și militare ample”.
Cel de al treilea aspect important ce trebuie evidențiat este faptul că se dorește renunțarea totală la reglementări și restricții ce ar putea crea obstacole în calea dezvoltării libere a tehnologiei IA.
De partea cealaltă, China sugerează o abordare complet opusă.
La câteva zile de la prezentarea “AI Action Day”, China a propus propriul plan de acțiune globală pentru guvernarea inteligenței artificiale.
În cadrul Conferinței Mondiale a Inteligenței Artificiale ce a avut loc la Shanghai, la sfârșitul lunii iulie, premierul chinez Li Qiang a anunțat intenția Chinei de a înființa o organizație pentru cooperarea în domeniul inteligenței artificiale și de a propune două noi mecanisme pentru reglementarea inteligenței artificiale în cadrul ONU.
Deci, ce-i de făcut? Dintr-o astfel de dilemă politică nu se poate ieși decât, eventual, printr-o întâlnire SUA-China, la cel mai înalt nivel.
Donald Trump și Xi Jingping – față în față?
În mod obișnuit, întâlnirile politice la cel mai înalt nivel au loc abia după toate ce au fost parcurse toate celelalte etape birocratice și diplomatice.
Dar un astfel de parcurs cere timp, răbdare și multă abilitate pentru a fi epuizate toate soluțiile alternative de rezolvare a diferendului. Răbdarea nu pare să fie considerată aici o virtute. Așa că s-a trecut rapid peste cele mai multe etape și s-a ajuns direct la ideea organizării unei întâlniri față în față între liderii celor două mari puteri economice.
Însă configurația declarațiilor publice de până acum sugerează că nu există de fapt stabilită în termeni fermi o astfel de întrevedere.
O soluție ar putea fi planificarea unei întâlniri bilaterale în cadrul Summitului de cooperare Asia-Pacific, programat să se desfășoare în zilele de 30 octombrie – 1 noiembrie. Dar nu s-a stabilit nimic concret până în acest moment.
Chiar și schițarea agendei unei astfel de discuții este în acest moment foarte dificilă, deoarece unele dintre punctele sensibile ce ar trebui să fie obligatoriu incluse sunt contestate chiar de republicani.
De exemplu, în aprilie, Administrația Trump a anunțat că va restricționa vânzările către China ale cipurilor H20 produse de Nvidia. Trei luni mai târziu, interdicția a fost anulată și exportul către China reluat. Dar decizia a supărat congresmeni atât din Partidul Republican, cât și din Partidul Democrat care i-au scris Secretarului de stat pentru Comerț Howard Lutnick menționând că SUA nu poate permite Partidului Comunist Chinez „să folosească cipuri americane pentru a antrena modele de inteligență artificială care să le alimenteze armata, să le cenzureze poporul și să submineze inovația americană”.
Acest tip de polemici interne creează o atmosferă defavorabilă și sunt un real impediment în calea oricărui demers diplomatic deoarece nu pot fi ignorate de nicio parte.
Dar progresul tehnologic nu așteaptă
Între timp, Open AI a lansat noul model ChatGPT 5 pe care îl consideră încă un pas spre Inteligența Artificială Generală (AGI).
În acest moment, deși se vorbește mult despre AGI, aceasta este doar un concept teoretic care definește capacitatea unui model AI de a îndeplini orice sarcină intelectuală. Încă nu ne aflăm la acest nivel, dar aspirația specialiștilor IA tinde către această finalitate.
Monopolul asupra unei tehnologii IA de acest nivel va intensifica cu certitudine și înfruntările politice la nivel mondial. Deoarece tehnologia AI va deveni pârghia principală de putere a viitorului economic și social, controlul asupra ei va deveni miza globală.
Visul ispititor al oricărui lider ambițios rămâne să dețină cât mai multă putere politică. Iar aici miza este cu totul amețitoare: controlul exclusiv asupra economiei globale.
Poliana MARDARI a intrat în presa scrisă în 1990. A urmat cursurile postuniversitare de Mass media și comunicare în masă, organizate de Școala Națională de Studii Politice și Administrative. A lucrat pentru Evenimentul zilei, Jurnalul Național, Prima TV și Antena 1, ca analist politic și documentarist. În ultimii doisprezece s-a specializat în comunicare politică și a acumulat o valoroasă experiență colaborând cu Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților și cu Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat și Camera Deputaților.
