Acest articol pleacă de la premisa că învățând lecțiile „lungului” secol XX, presupun că activiștii din intelligence-ul modern le prezintă liderilor puternici ai lumii că se poate reconstrui un sistem internațional mai just și mai rezistent, potrivit pentru o nouă eră a competiției dintre marile puteri, în secolul XXI. De la această premisă, vă sugerez o provocare – de ce ar trebui citit și Alvin Toffler?
Dintr-o anume perspectivă, consider că Toffler şi-a anunţat predicţiile, exact așa cum liderii din intelligence, vizionarii și strategii marilor democrații întocmesc planuri și doctrine de acțiuni viitoare.
Mai mult ca sigur, cititorul se poate întreba: astăzi asistăm oare cu adevărat la distrugerea ordinii internaționale – bazată pe norme, care a fost creată, oricât de imperfectă ar fi fost acțiunea, în urma războaielor mondiale și a crizelor fără precedent din secolul al XX-lea? Ne aflăm cu adevărat în pragul unei noi „ere a oamenilor puternici”, dominată de lideri autoritari, eră în care cei puternici impun voința lor, „agresorii” obțin tot ce pot, iar cei slabi suferă și cedează ceea ce trebuie?
O introducere scurtă despre Alvin Toffler
Alvin Toffler, născut în 1928, a fost una dintre cele mai influente voci din domeniul afacerilor şi din mediul intelectualilor, până a trecut în neființă, la 27 iunie 2016, în Bel Air, Los Angeles, California, Statele Unite.
Odată cu publicarea primei sale lucrări, în 1970, „Șocul viitorului„, Toffler a creat o nouă disciplină, futurologia, bazată pe studiul schimbării şi pe impactul pe care aceasta îl are asupra afacerilor şi culturii.
Graţie lui Toffler, futurologia este considerată în prezent ştiinţa care defineşte forţele şi tendinţele care modelează viitorul în economia actuală, bazată pe informații, ceea ce astăzi noi le asimilăm drept intelligence competitiv, business intelligence și competitive business. Printre celelalte volume publicate de Alvin, devenite bestseller-uri, se numără „Al Treilea Val„, „Război şi antirăzboi„, „Puterea în mișcare” şi, ultima, „Crearea unei noi civilizații„.
Putem aprecia că urmare a unor analize din spectrul anticipativ-predictiv, pe vremea studenției mele, când lecturam astfele de cărți, nu foarte mulți înțelegeau ce ne poate rezerva viitorul în următoarele 4 – 5 decenii, dar Toffler a presimțit că: migraţia musulmană către Occident se va amplifica, mersul la birou NU va mai fi de actualitate, femeile vor dispune de o putere de decizie fără precedent, Africa de Sud va beneficia de o creştere economică susţinută, în timp ce Orientul Apropiat va deveni „un amestec de religii, mişcări religioase şi etnii„. În acelaşi an, 1970, Alvin Toffler a declarat că ştiinţa şi tehnologia se vor dezvolta într-un ritm atât de rapid, încât cei mai mulţi oameni nu vor putea să „digere” acest aflux de informaţii şi vor fi tentaţi să se „deconecteze” de la un nou ritm de viaţă mult prea trepidant. Multe dintre previziunile sale, referitoare la rapiditatea transmiterii de informaţii, acceptarea mariajelor homosexuale şi accelerarea ritmului de producere a catastrofelor ecologice, s-au adeverit în anii care au urmat.
Totodată, Alvin Toffler a afirmat că un număr tot mai mare de oameni îşi vor cultiva propriile legume şi îşi vor produce singuri alimentele, pentru a depinde tot mai puţin de marii producători şi distribuitori din industria alimentară, că Internetul de mare viteză va deveni o veritabilă normă în domeniu, iar videoconferinţele, devenite deja o practică curentă în zilele noastre, le vor permite angajaţilor din viitor să nu mai meargă la birou şi să lucreze din orice colţ din lume.
Tot el a previzionat că doar câteva ţări vor mai fi considerate în viitor „state poliţieneşti” (posibil Coreea de Nord şi Iran), China îşi va consolida statutul de putere economică majoră și se va alia cu Brazilia şi cu India pentru a influenţa ratele de schimb ale monedelor, dar şi cu Venezuela şi cu câteva state africane pentru a-şi asigura necesarul energetic.
Anumite economii ale țărilor din G 7 vor depinde de China pentru a se aproviziona cu şapte metale rare, indispensabile pentru fabricarea unor bunuri de larg consum, dar şi a unor dispozitive şi produse specifice, precum radarele, armamentul, instalaţiile eoliene şi automobilele hibride. Dezvoltarea unor forme alternative de energie va creea „perdanţi într-o lume post-hidrocarburi”, precum Arabia Saudită, Iran, Irak, câteva state din zona Golfului Persic, dar şi Rusia şi Venezuela.
Pe de altă parte, Alvin a preconizat extinderea creștinismului în ţările din emisfera sudică, iar musulmanii vor emigra în număr mare către ţările din Occident sau că schimbările climatice vor genera o serie de conflicte, iar topirea gheţarilor va conduce la descoperirea unor noi zăcăminte minerale şi petroliere. Creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor va provoca o deplasare masivă a populaţiei din zonele de coastă.
De asemenea, el a previzionat că fenomenul de îmbătrânire a populaţiei va conduce la creşterea, posibil de patru ori, pe plan mondial, a cheltuielilor totale cu pensiile şi cu îngrijirile acordate persoanelor în vârstă, iar sistemul asigurărilor de sănătate va înceta să existe în forma sa actuală. La rândul lor, femeile vor ocupa tot mai multe posturi importante, procentul femeilor aflate în posturi de conducere urmând să atingă un nivel de neimaginat pentru decenii din urmă.
Politica de cluster va continua şi se va impune, urmând ca în perioada următoare să existe grupuri de firme şi nu concerne mari (ca în momentul de faţă), iar sursa de energie a viitorului va fi formată din: – captarea şi înmagazinarea energiei solare; – utilizarea fisiunii nucleare; – utilizarea energiei libere; – utilizarea energiei vidului; – utilizarea energiei magneto-gravitaţionale şi va determina un nou tip de civilizaţie, cu alte caracteristici decât cea actuală, definită drept civilizaţia hidrocarburilor.
Vizita lui Alvin Toffler în România, între 17 și 21 mai 1976
Vizita a avut un impact notabil, atât în context intelectual, cât și în cel politic al României comuniste de atunci. Pentru explicarea unui astfelde impact, îmi permit o analiză, bazată pe informațiile OSINF și baza mea de date.
Contextul vizitei și receptarea ideilor lui A. Toffler.
Popularitatea cărții „Future Shock” în România („Șocul viitorului”, tradusă în română în 1974) a fost extrem de bine primită în România, în ciuda regimului comunist strict condus de Nicolae Ceaușescu. Ideile lui Toffler despre schimbările rapide aduse de tehnologie și impactul lor asupra societății au rezonat cu intelectualii și cititorii români, care se confruntau cu propria tranziție într-o societate industrializată, dar rigid controlată politic. În anii ’70, România se poziționa ca un stat comunist mai deschis către Vest, având relații privilegiate cu SUA (ex. vizita lui Ceaușescu la Casa Albă în 1975).
Astfel, vizita lui Toffler, un gânditor american proeminent și futurist, a fost văzută ca o oportunitate de a promova această imagine de „deschidere” și de a explora idei noi într-un context controlat.
Activități și interacțiuni în timpul vizitei, asemănătoare cu o activitate de informații.
Toffler s-a întâlnit cu liderul comunist, Nicolae Ceaușescu, ceea ce indică importanța acordată vizitei sale de către regim. Această întâlnire a fost probabil o încercare a lui Ceaușescu de a se asocia cu un gânditor futurist influent, pentru a proiecta o imagine de lider progresist, interesat de modernizare. Toffler a susținut conferințe în care a discutat ideile din Future Shock, adresându-se probabil intelectualilor, academicienilor și oficialilor. Vizita sa la o fabrică reflectă interesul său pentru observarea modului în care industrializarea și tehnologia influențau societatea românească.
Deși detaliile exacte ale conferințelor nu sunt pe deplin documentate, ideile lui Toffler despre „șocul viitorului” și adaptarea la schimbare au stimulat dezbateri în cercurile intelectuale.
Într-o societate în care inovația era controlată de stat, aceste idei au oferit o perspectivă proaspătă asupra viitorului în dialogurile cu o intelectualitate românească bine pregătită profesional și deschisă inovării și cercetării în diferite domenii sociale.
Impactul asupra societății românești
Cartea tradusă „Șocul viitorului” a fost una dintre puținele lucrări occidentale traduse și publicate în România comunistă, dar ideile lui Toffler despre schimbările tehnologice și sociale au captat imaginația cititorilor, au captat inspirarea intelectualilor și a publicului educat. Cartea a oferit o lentilă prin care românii au putut reflecta la propria lor experiență într-o societate în tranziție, chiar dacă sub constrângerile ideologiei comuniste.
Regimul lui Ceaușescu din acea perioadă era interesat de modernizarea industrială, iar ideile lui Toffler despre impactul tehnologiei au fost văzute ca relevante și că pot influența asupra planificării economice și tehnologice. Deși regimul a filtrat aceste idei prin propriul cadru ideologic, vizita sa a contribuit la discuții despre cum România ar putea răspunde la schimbările globale, chiar dacă implementarea practică a fost limitată de rigiditatea sistemului.
Privită ca simbolism cultural, vizita unui autor american de calibrul lui Alvin Toffler a fost un eveniment semnificativ. A oferit o punte între gândirea occidentală și realitatea est-europeană, întărind ideea că România poate participa la dialogul global despre viitor. Deși ideile lui Toffler au fost bine primite, regimul comunist a controlat strict modul în care acestea erau prezentate și discutate. În alte țări comuniste, cum ar fi China, cartea „Future Shock” a fost inițial cenzurată pentru că ideile sale despre schimbare rapidă erau considerate subversive. În România, însă, cartea a fost publicată, probabil datorită alinierii parțiale cu narațiunea regimului despre „progresul socialist”. Impactul ideilor sale a fost limitat, iar vizita sa a rămas un moment memorabil pentru cei care au avut acces la ideile sale.
Cel mai probabil, pe termen lung, drept influență asupra gândirii post-comuniste, după 1989, ideile lui Toffler au continuat să fie relevante în România, în special în contextul tranziției rapide către o economie de piață și integrarea în structurile occidentale. Conceptul cărții „Al treilea val” (cartea sa din 1980) a oferit un cadru pentru înțelegerea trecerii de la o societate industrială la una bazată pe informație, proces care a devenit vizibil în România anilor ’90.
Vizita lui Toffler a rămas în memoria intelectualilor ca un moment în care România a fost conectată la un dialog global despre viitor. Cartea a continuat să fie citită și discutată în cercurile academice și culturale.
În concluzie, vizita lui Alvin Toffler în România în 1976 a avut un impact semnificativ, dar limitat de contextul politic al vremii. A inspirat intelectualii, a stimulat dezbateri despre viitor și tehnologie și a consolidat imaginea României ca un stat comunist „deschis” către idei occidentale. Cu toate acestea, rigiditatea sistemului social românesc al acelor decenii a restrâns aplicarea practică a ideilor sale. Pe termen lung, influența sa s-a simțit mai ales după 1989, când România a început să navigheze printre schimbările rapide pe care Alvin Toffler le anticipase.
Călătoriile lui Alvin Toffler înainte și pe timpul redactării cărților sale
Alvin Toffler, împreună cu soția sa Heidi, a fost cunoscut pentru interesul său profund față de impactul schimbărilor tehnologice și sociale asupra societății. Călătoriile lor au avut un rol important în dezvoltarea ideilor sale, în special pentru cărți precum „Future Shock” (1970) și „The Third Wave” (1980).
Călătorii timpurii și influența lor asupra conceptului de „șoc al viitorului”
În tinerețe, Toffler a călătorit în alte țări, ceea ce l-a făcut să observe efectele „șocului cultural” asupra vizitatorilor expuși la medii nefamiliare. El a descris în interviuri cum unii oameni deveneau „dezorientați și tulburați” de noile culturi, ceea ce l-a inspirat să dezvolte conceptul de „future shock” – o reacție similară, dar cauzată de schimbările rapide din propriul mediu cultural.
Aceste călătorii nu sunt detaliate specific în surse cu privire la destinații exacte sau perioade (ceea ce poate semăna cu o activitate de culegere de informații), dar ele au fost esențiale pentru formarea ideilor sale despre adaptarea umană la schimbare.
Experiența practică în SUA
Înainte de a scrie Future Shock, Alvin și Heidi Toffler s-au mutat în Cleveland, Ohio, în 1950, unde au lucrat în fabrici pentru a înțelege producția industrială de masă. Deși aceasta nu este o călătorie internațională, mutarea lor în Midwest a fost o experiență semnificativă care le-a influențat perspectiva asupra industrializării și schimbărilor sociale.
Mai târziu, în anii ’60, Toffler a călătorit pentru cercetare și interviuri, inclusiv un interviu notabil cu Vladimir Nabokov pentru Playboy în 1964, ceea ce sugerează că a fost activ în medii intelectuale și profesionale din SUA.
Călătorii internaționale în timpul redactării cărților
Pentru „Future Shock” și „The Third Wave”, Alvin și Heidi Toffler au călătorit extensiv pentru a intervieva sute de oameni din întreaga lume, inclusiv lideri politici, oameni de afaceri și cercetători. Aceste călătorii au fost esențiale pentru a colecta perspective globale asupra impactului tehnologiei și schimbării sociale. Deși sursele nu oferă o listă detaliată a țărilor vizitate, se menționează că au colaborat cu lideri din China, Rusia și alte națiuni, ceea ce implică călătorii în aceste regiuni. De exemplu, influența lui Toffler asupra liderilor chinezi, precum Zhao Ziyang și întâlnirile cu figuri ca Mihail Gorbaciov sugerează că a călătorit în țări din blocul estic și Asia.
Alvin Toffler a vizitat România, iar această călătorie este documentată, din perioada 17-21 mai 1976, ca parte a unui turneu în Europa de Est (care a inclus și Polonia și Uniunea Sovietică). Vizita a avut loc în contextul în care România, sub regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, manifesta o deschidere către Occident și întreținea o relație privilegiată cu Statele Unite. Cartea „Future Shock” fusese tradusă în română în 1974 și se bucura de o mare popularitate în rândul publicului român. În timpul șederii în România, Toffler a susținut mai multe conferințe, a vizitat o fabrică și s-a întâlnit cu liderul comunist Nicolae Ceaușescu.
Toate aceste activități reflectă interesul său pentru observarea directă a societăților în tranziție și a impactului tehnologiei asupra lor. Vizitele fam. Toffler au fost semnificative, cu impact, având în vedere interesul intelectualilor și liderilor – mai ales est-europeni și din Asia, pentru ideile sale despre schimbările tehnologice și sociale.
Câteva considerații personale și observații generale:
- Călătoriile lui Toffler, atât înainte, cât și în timpul redactării cărților, au fost mai degrabă orientate spre cercetare și observare decât spre simple deplasări turistice,ceea ce mă face săcred că a creionat și un model Open surse de culegere de informații, care nu au rămas ne-exploatate.
- Vizitele au fost strâns legate de munca sa de futurolog (?!), având ca scop înțelegerea impactului global al tehnologiei și schimbării sociale, apoi această cunoaștere fiind diseminată în cărți – pe care, cu siguranță, persoanele active din structurile de „foreign intelligenece” le-au lecturat, poate chiar și însusită.
- Nu există informații detaliate despre alte călătorii specifice, în afara celor menționate, dar influența sa globală și colaborările cu lideri internaționali sugerează că a fost un călător frecvent, mai ales în anii ’70 și ’80, când ideile sale au câștigat popularitate.
Consider că ar trebui să ne concentrăm asupra a două întrebări diferite și cu adevărat cruciale: (1) cum putem să salvăm și să reînnoim esența ordinii moderne bazate pe norme, care a fost concepută pentru prima dată după 1918 și apoi creată după 1945? (2) ce lecții mai profunde putem trage din procesele decisive de transformare și învățare care au făcut posibile astfel de progrese?
Pentru a răspunde la aceste două întrebări, trebuie pus în lumină secolul XX, un secol lung și transformator. În interpretarea mea, mai mult decât un secol, transformările au început aproximativ în jurul anului 1860, când globalizarea concurenței capitaliste și imperialiste a remodelat lumea și s-a încheiat în jurul anului 2022, când ordinea sa, câștigată cu greu și neterminată, a fost desființată sau reînnoită pentru secolul XXI.
Citate semnificatice din opera lui Alvin Toffler:
– „Analfabeții secolului XXI nu vor fi cei care nu știu să scrie şi să citească, ci aceia care nu pot învăţa, dezvăța şi reînvăța.”
– „Inovația este cheia progresului.”
– „Cunoașterea este putere, dar învățarea este cheia puterii.”
– „Viitorul este construit de cei care pot accepta schimbarea și pot învăța să prospere în ea.”
– „Societatea se transformă cu o viteză extraordinară, iar noi trebuie să fim pregătiți să ne adaptăm.”
– „Viitorul nu este un loc unde mergem, ci un loc pe care îl creăm.”
– „Viitorul nu este o destinație, ci o călătorie.”
– „Adevărul este că viitorul nu mai este ce era odată.”
Dr. Liviu Mihai Dănilă a urmat o carieră militară remarcabilă, începută cu Liceul Militar și încheiată în anul 2017, odată cu trecerea în rezervă, cu gradul de general de brigadă. Pe lângă experiența militară, printre altele, deține un doctorat în Științe Militare și un MBA în Management Strategic. De asemenea, deține gradul diplomatic de Ministru Consilier și a activat ca expert TAIEX al Comisiei Europene, contribuind la dezvoltarea Mecanismului Uniunii privind răspunsul politic integrat în situații de criză. În prezent, ocupă funcția de expert al Centrului de Excelență în domeniul securității cyber maritim, în cadrul Universității Maritime din Constanța (UMC), fiind și cadru didactic universitar asociat, atât la UMC, cât și la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Națională de Apărare “Carol I” și Institutul Diplomatic Român.
